România se situează pe primul loc în UE în două clasamente negative din domeniul transportului rutier: numărul de decese de pe șosele și calitatea proastă a infrastructurii rutiere. Autoritățile nu văd însă o legătură între cele două. Aproape 1.650 de oameni – șoferi, pasageri sau pietoni – au murit doar 2020. În ultimul deceniu, cifra e de aproximativ 24.000.
Infrastructura rutieră deficitară: locul 1 în Europa
Faptul că România nu are un sistem de drumuri modern care să ofere siguranță șoferilor sau să favorizeze transporturile de marfă este consemnat și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață”, se precizează în acest document prin care România speră să obțină 29 de miliarde de euro pentru a-și moderniza, printre altele, infrastructura rutieră.
Citește și Unul dintre tinerii care au murit în accidentul din Vrancea a fost polițist la Brigada Rutieră
Nu doar lipsa autostrăzilor face însă ca infrastructura românească să fie una periculoasă pentru viețile șoferilor, pasagerilor, pietonilor și altor persoane implicate în traficul rutier. Ci și faptul că cea existentă nu face față unui trafic intens. 90% din drumurile din România au doar două benzi (câte una pe sens), ceea ce crește semnificativ riscul producerii de accidente.
Clasamentul negru al deceselor pe șosele: tot pe primul loc
După aderarea la UE, România a ocupat în tot acest timp primul loc la nivelul UE în ceea ce privește rata mortalității pe drumuri – 85 de decese la un milion de locuitor.
Media europeană a fost de 42 de morți la un milion de persoane, la jumătate față de cea din România. Șansa producerii unor accidente mortale este de două ori mai mare în România decât media UE.
Cifrele prin care autoritățile se spală pe mâini
În statisticile Poliției Rutiere și cele ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) faptul că infrastructura auto este una dintre cele mai proaste la nivel european nu este un motiv serios al producerii de accidente periculoase.
Este vorba de incidente în care sunt înregistrați morți și răniți grav. În 2020, au fost în jur de 1.650 de morți și 8.000 de răniți grav în cele peste 22.836 de accidente rutiere înregistrare în România, conform datelor Poliției Rutiere.
Însă, doar 0,2% din accidentele rutiere ar fi cauzate de starea infrastructurii, conform datelor obținute de la CNAIR.
„Asta pentru că un accident rutier cu morți sau răniți grav este consemnat că s-ar produce din cauza stării drumurilor doar dacă incidentele sunt provocate de animale intrate pe carosabil, de lipsa semnalizărilor”, au explicat autoritățile.
În rest, accidentele auto sunt puse pe seama șoferului (în peste 76% dintre situații) și a pietonilor și a altor participanți la trafic (peste 20% din cazuri).
Care sunt cele mai periculoase drumuri din România
Cele mai periculoase șosele din România sunt DN2 (drumul național care leagă București de Vama Siret) și DN1 (drumul național care leagă Bucureștiul de Vama Borș). 67 de decese au fost înregistrate pe DN2 și 54 de persoane si-au pierdut viata pe DN1 în 2020, conform Poliției Rutiere. Pe locul trei se află DN7, dintre București și Craiova. Pe cele trei drumuri naționale amintite anterior s-au înregistrat anul trecut 170 de morți.
Citește și Tragedie la Sibiu. Patru persoane au decedat într-un cumplit accident de circulație
EuroRAP a analizat șoselele autohtone. „În cazul drumurilor naționale există un risc de peste șase ori mai mare decât pentru autostrăzi și de peste trei ori mai mare în cazul în care se iau în calcul doar drumurile naționale din zonele interurbane. În prezent, aproximativ 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora în UE la numărul de accidente grave”, spun specialiștii EuroRAP.
Date pe scurt despre infrastructura rutieră
- Aproape o treime din rețeaua rutieră este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ.
- Comparativ cu cei 910 kilometri de autostradă din România, Croația are 1.300 de km de autostradă. Albania, cea mai săracă țară europeană și de zece ori mai mică decât România, are 150 de km de autostradă.
- Conform datelor Institutului de Statistică, 87% din drumurile din România au doar două benzi.
- Doar 11% (1.923 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) sunt drumuri cu 3 benzi și 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.
- Chiar și drumurile modernizate sunt o problemă în trafic. 35,1% din lungimea lor aveau durata de serviciu depășită.
- CNAIR a cheltuit 12 miliarde de lei din 2018 și până în iunie 2021. Compania are în administrare o rețea de 17.700 de kilometri de străzi.
- În România sunt înregistrate aproape 8,8 milioane de vehicule: 78,6% din numărul total de vehicule înmatriculate în circulație, au o vechime mai mare de 10 ani. Sursa: romania.europalibera.org
Dacă ți-a plăcut articolul, distribuie-l și prietenilor tăi și urmărește pagina Uups pe Facebook.
-
Unul dintre tinerii care au murit în accidentul din Vrancea a fost polițist la Brigada Rutieră
