Posesorii de iahturi sunt asociati cu sintagmele „sute de mii de euro”, „fite” sau „colectionari maniaci”. Fie ca detin o barca mai mica, fie ca au in proprietate un iaht de lux a carui valoare depaseste un milion de euro, necunoscatorii nu ii diferentiaza. Iahtingul este un sport la indemana oricui, insa trebuie sa precizam ca nu toti cei care au facut rost brusc de bani si au vrut sa-si impresioneze prietenii sau iubitele se pot incadra in categoria „lupilor de mare”. Desi cele mai multe ambarcatiuni romanesti nu depasesc valoarea de 400.000 de euro, cei care se declara impatimiti ai iahtingului sustin, totusi, ca este o pasiune extrem de costisitoare si, prin urmare, exclusivista. Printre acesti „grandomani”, se regasesc, insa, oameni cu adevarat pasionati. Un om de afaceri constantean, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, ne-a declarat ca, desi detine un velier, nu-si considera ambarcatiunea una de lux. „Are toate dotarile, de la aer conditionat, apa calda, baie, bucatarie, living, terasa, dormitoare, dar nu costa mai mult de 200.000 de euro”, afirma acesta. El este de parere ca cei care cheltuiesc milioane de euro pentru un iaht de lux nu au timp sa iasa in larg sau, cand au, platesc pe altcineva sa faca toata treaba si pierd toata placerea. „Pentru mine, iahtingul inseamna sa-mi curat puntea, sa o lustruiesc, sa ma duc singur pe celalalt mal”, ne povesteste acesta. Omul de afaceri este, insa, o exceptie de la regula, pentru ca cei mai multi proprietari de iahturi se feresc, in general, sa vorbeasca despre preturi, dotari si, mai ales, motivul pentru care au cumparat ambarcatiunea.

Cat costa intretinerea?

Cei care doresc sa se bucure de iahting si de mare, care vor sa se bronzeze, sa navigheze, sa pescuiasca sau, pur si simplu, sa traiasca senzatia de libertate pe care o au la bordul ambarcatiunii, trebuie sa-si ingrijeasca cu atentie „comoara”. Cheltuielile pentru ca o barca sa ramana intr-o stare buna se incadreaza undeva, intre 1.500 si 4.000 de euro pe an. In plus, fiecare proprietar al unei astfel de ambarcatiuni plateste, anual, taxe pentru asigurare si pentru ancorare, suma ce se ridica pana la 2.000 de euro.

Iahturile scumpe nu se tin in Romania

Cei mai multi posesori de iahturi nu isi tin ambarcatiunile pe teritoriul Romaniei. Cei care platesc un milion de euro pe un iaht de lux nu au curaj sau nu vad rostul de a-l tine intr-unul din porturile noastre. Potrivit declaratiilor lui Viorel Balanescu, seful comisiei de instruire, competitii si cooperare din cadrul Yacht Club Regal Roman, desi se tot vehiculeaza ca, in tara, exista persoane care si-au achizitionat ambarcatiuni de milioane de euro, acestea sunt doar barfe.

Se mandresc cu barcile lor

Printre personalitatile din Romania care detin ambarcatiuni se numara Dan Diaconescu, Lucian Mandruta, George Copos, Radu Mazare, Zolst Csergo sau Florin Carstocea. Mai mult sau mai putin pasionati de ceea ce inseamna navigatul pe mare, oamenii de afaceri romani isi petrec majoritatea timpului liber in excursii la bordul propriilor ambarcatiuni. Pe de alta parte, cu toate ca nu detin iahturi, personalitati marcante precum Regele Mihai I, Constantin Balaceanu-Stolnici, Calin Popescu Tariceanu sau Sergiu Celibidache se numara printre membrii clubului de iahting si detin brevete pentru a putea conduce o astfel de ambarcatiune.

Florin Castocea

S-a implicat si in comertul cu ambarcatiuni de lux, firma sa fiind lider pe piata locala. Cu ambarcatiuni cuprinse intre 23.000 si un milion de euro, Carstocea nu numai ca se bucura de aceasta pasiune, dar isi mareste veniturile cu ajutorul lor.

Dan Diaconescu

Patronul OTV-ului si-a luat un iaht de lux pe care a dat aproximativ 2.400.000 de euro. Ambarcatiunea marca Princess 21 M are o lungime de 21 de metri, este prevazuta cu patru dormitoare si doua saloane. Desi este inmatriculat in Romania, iahtul este tinut in Franta, la aproape 85 de kilometri de Marseille.

Lucian Mandruta

Jurnalistul se bucura de o ambarcatiune ceva mai mica, o Bavaria 31 al carei pret se ridica undeva la 55.000 de euro. Ori de cate ori are timp, Mandruta iese cu ea in largul Marii Negre sau participa la diverse competitii pe apa.

Zsolt Csergo

Aproape in fiecare vara, iubitul Nicoletei Luciu isi petrece vacantele pe iahtul proprietate personala. Pentru ca detine brevet pentru a putea naviga, Zsolt se plimba, alaturi de Nicoleta si de fiul lor, prin Croatia, Grecia sau Turcia.

Radu Mazare

Pasionat de tot ceea ce inseamna sporturi nautice, edilul si-a refacut casa de pe malul lacului Siutghiol in asa fel incat sa poata intra la bordul salupei direct in holul vilei. Si, pentru ca-i place „sa se dea in barci”, Willy a facut tot posibilul ca Formula 1 pe apa sa se organizeze la Constanta.

George Copos

Campion la concursurile organizate de Yacht Club, multimilionarul se mandreste de fiecare data cu ambarcatiunea sa, „Anette”. Desi nu se ocupa personal de ceea ce inseamna intretinere si, mai ales, navigatie, principalul finantator al echipei Rapid se declara mai mult decat pasionat de tot ce inseamna iahting.

Se navigheaza numai cu brevet

Desi pare o activitate foarte usoara sau ceva foarte relaxant, conducerea unei ambarcatiuni de dimensiuni mari nu este tocmai facila, fiind nevoie de un brevet pentru manevrarea sa. Aceste certificate, recunoscute international, sunt de diferite categorii, fiecare tip de permis fiind valabil pentru o anumita ambarcatiune si o anumita distanta permisiva navigarii. Documentele se obtin dupa efectuarea unui curs de pregatire specializat in cadrul unei scoli de navigatie si este acordat de catre Yacht Club Regal Romania.

Doar trei porturi la Marea Neagra

La Marea Neagra exista, deocamdata, doar trei porturi amenajate pentru iahturi, la Constanta, la Eforie Nord si la Mangalia. Cu toate acestea, proprietarii de ambarcatiuni de lux nu se plang, pentru ca, in Portul Tomis, exista suficiente locuri de acostare si, mai mult, se vehiculeaza ca aceasta se vor dubla. Problemele lor sunt legate de costuri care sunt destul de piperate.

Pe primul loc in lume la numarul de ambarcatiuni se situeaza Franta cu 1.400.000, mai precis una la 43 de locuitori, Suedia, cu 1.250.000 de nave la noua milioane de oameni, urmeaza Italia, cu 800.000, Finlanda, cu 690.000 de ambarcatiuni, Norvegia, cu 620.000. Olanda intra in acest clasament pe locul al saselea, in timp ce Anglia, cu tot numele traditional de „insula”, nu se califica nici pe departe intre primele zece.

Andra ROTEA





Be Sociable, Share!

Tags: